Substantivul este partea de vorbire care denumește ființe, obiecte, substanțe, locuri, fenomene ale naturii, evenimente și o serie de noțiuni abstracte. Este una din puținele părți de vorbire prezente în toate limbile (o alta este verbul). În unele limbi substantivele se modifică după număr și caz. În propoziție, substantivele au adesea rolul de subiect sau complement direct, pot fi înlocuite de pronume sau pot fi determinate de adjective.
În exemplele de mai jos substantivele sunt subliniate:
- Tu ești Mircea?
- De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini.
- Au venit și-n țara noastră de-au cerut pământ și apă.
- Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul.
Din categoria substantivelor pot face parte și cuvinte care denumesc acțiuni, calități, moduri de desfășurare a acțiunilor etc., care sînt de obicei exprimate prin verbe, adjective sau adverbe. Categorizarea corectă se face ținînd cont de rolul pe care aceste cuvinte îl au în propoziție și de proprietățile lor morfologice. Exemple de astfel de substantive sînt cele subliniate în fragmentele de mai jos (nu toate substantivele au fost marcate).
- acțiune: Ce-i mâna pe ei în luptă [...]?
- calitate: Codrii se înfiorează de atâta frumusețe [...].
- manieră: [...] nu răscoli cu-atâta grozavă ușurință titanica turbare!